Triamcinolon Acetonide
În anumite afecțiuni ale retinei (edem macular diabetic, ocluzie venoasă retiniană, edem macular postoperator, inflamație intraoculară) apare acumularea de lichid, proteine și sânge în aria sau în vecinătatea imediataă a maculei (cea mai importantă zonă implicată în vederea centrală). În lipsa tratamentului, pierderea vederii poate fi rapidă și severă până la pierderea completă a vederii.

Triamcinolonul Acetonide (kenalong) este un antiinflamator din clasa cortocosteroizilor. Acest medicament este injectat cu un ac fin în interiorul ochiului și rămâne acolo aproximativ 4 luni, acţionând direct asupra maculei. Efectul injecţiei intaoculare cu triamcinolon este mai puternic și evită reacţiile adverse al administrării sistemice. Triamcinolonul reduce inflamația si opreşte acumularea de lichid în retină (lichid care iese din vasele de sânge anormale).

Pacienţii eligibili pentru această terapie vor fi supuşi unui examen oftalmologic amănunţit (acuitate vizuală, tonometrie, biomicroscopie stereoscopică a fundului de ochi, tomografie în coerență optică).

Tratamentul propriu-zis constă în administrarea intravitreeană a unei cantităţi foarte mici de substanţă în condiţii de perfectă asepsie într-o sală de operaţii si după o anestezie locală topică. Manevra este nedureroasă dar puteţi simţi o uşoară presiune. După injecţie veţi fi examinat de medicul care v-a tratat iar următorul control va fi peste 4-6 săptămâni. În ziua injecţiei și 7 zile după injecţie veți administra un colir cu antibiotice.

În general, sunt necesare mai multe injecţii intravitreene până la stoparea evoluţiei bolii sau măcar a încetinirii acesteia. Numărul de injecţii poate varia între 2- 6 sau chiar mai multe în funcţie de patologie, vechimea bolii și răspunsul individual.

Avastin (bevacizumab)

Avastinul se indică atunci când sunteți afectați de o formă severă de boală retiniană (degenerescența maculară legată de vârstă -DMLV- forma exudativă, maculopatie miopică, retinopatie diabetică, ocluzie venoasă retiniană) caracterizată de acumularea de lichid, proteine și sânge în aria sau în vecinătatea imediată a maculei (cea mai importantă zonă implicată în vederea centrală). În lipsa tratamentului pierderea vederii poate fi rapidă și severă până la pierderea completă a vederii.

Date ștințifice recente au pus în evidență o substanţă numită VEGF care este principalul factor responsabil de creşterea neovaselor din DMLV și de creşterea permeabilităţii vasculare din edemul macular diabetic sau secundar ocluziilor venoase. În prezent s-a pus la punct o terapie cu AVASTIN (bevacizumab), un anticorp monoclonal care inhibă acţiunea VEGF.

Tot mai mulţi oftalmologi din lume îi folosesc cu succes în practica curentă datorită eficienței sale și costului scăzut. La o proporţie însemnată de pacienţi (in jur de 25% – 30%) s-a constatat o îmbunătățire a vederii și la mai mult de 90% din pacienţi vederea s-a stabilizat, ceea ce reprezintă un succes având în vedere evoluţia dramatică a acestor afecţiuni.

În ce constă tratamentul?
Pacienţii candidaţi pentru această terapie vor fi supuşi unui examen oftalmologie amănunţit (acuitate vizuală, tonometrie, biomicroscopie stereoscopică a fundului de ochi, tomografie în coerența optică).

Tratamentul propriu-zis constă în administrarea intravitreană a unei cantităţi foarte mici de substanţă în condiţii de perfectă asepsie într-o sală de operaţii si după o anestezie locală topică. Manevra este nedureroasă dar puteţi simţi o uşoară presiune. După injecţie veţi fi examinat, iar următorul control va fi peste 4-6 săptămâni. În ziua injecţiei și 7 zile după injecţie veţi administra un colir cu antibiotice. În cazul în care nu urmaţi instrucţiunile recomandate de medic poate apărea o infecţie oculară cu consecinţe grave asupra ochiului.

În general sunt necesare mai multe injecţii intravitreene până la stoparea evoluţiei bolii sau măcar a încetinirii acesteia. Numărul de injecţii poate varia între 2- 6 sau chiar mai multe în funcţie de patologie, vechimea bolii și răspunsul individual.

În condiţiile în care doriţi să întrerupeți ședinţele de tratament, din orice motiv, sunteţi liber să o faceţi, dar trebuie să știți că rezultatele finale depind de consecvența tratamentului.

Care sunt riscurile tratamentului?
Toate medicamentele pot cauza efecte nedorite. Deoarece bevacizumabul este un medicament relativ nou nu se pot exclude efecte secundare încă necunoscute. Totuşi, din experienţa acumulată până în prezent, după mii de injecţii efectuate, Avastinul intravitrean este un medicament relativ sigur, iar efectele secundare întâlnite în administrarea sistemică nu s-au întâlnit în cazul administrării intravitreene, deoarece doza folosită este de 400 de ori mai mică, iar calea de administrare este diferitaă (intravitreeană și nu intravenoasă).

Ce aşteptăm de la acest tratament?
Scopul principal al tratamentului este acela de a preveni pierderile ulterioare ale acuităţii vizuale. Deşi o parte dintre pacienţi, mai ales cei cu debut recent al bolii, pot câştiga în vedere, medicamentul nu restabileşte în totalitate vederea pierdută și în unele cazuri (neidentificabile prin examenul oftalmologie) nu poate opri evoluţia bolii. Rezultatele depind și de forma și vechimea bolii și de patologia asociată. Aşteptările dumneavoastră după acest tratament trebuie să fie realiste.

One thought on “Injecții intravitreene

  1. Pingback: Bloggerii se văd bine la Clinica Oftaprof | DragosTeAm

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.