Keratoconusul este o boală degenerativă cronică caracterizată prin bombare, subțiere și, în final, cicatrizare a corneei. Boala este bilaterală întotdeauna, de obicei asimetrică, existând situații foarte rare când manifestările clinice sunt unilaterale.

De ce apare keratoconusul?

Nu se cunoaște cauza acestei afecțiuni, fiind implicați atât factori genetici cât și de mediu. Dacă un membru al familiei dumneavoastră are keratoconus, există un risc de sub 10% ca dumneavoastră să aveți această boală.

Dintre factorii de mediu implicați, un rol important se pare ca îl au conjunctivitele alergice și frecatul ochilor.

Care sunt manifestările keratoconusului?

De obicei boala debutează la vârsta adolescenței și progresează până spre 40-45 de ani, când se stabilizează spontan. Schimbările în forma corneei se pot produce rapid sau treptat, în ani, și pot determina apariția simptomelor: vedere încețoșată sau dublă, halouri în jurul luminilor, precum și efectul de separare a luminilor în mai multe raze (glare) pe timp de noapte. Cu timpul, vederea scade mult, până la a se percepe doar obiectele din imediata apropiere sau umbre.

Cum se pune diagnosticul de keratoconus?

La consultul oftalmologic de rutină se poate remarca schimbarea frecventă a rețetei de ochelari sau de lentile de contact, datorită miopiei și astigmatismului care progresează. Cu toate acestea, este posibil să se poată obține o vedere satisfăcătoare chiar atunci când folosiți ochelarii potriviți.

Pentru a pune diagnosticul de certitudine, trebuie să evalueze aspectul corneei. Cea mai precisă metodă se numește topografie corneană, care realizează fotografii ale corneei și le analizează în câteva secunde. Topografele corneene permit și încadrarea bolii într-un anumit stadiu precum și urmărirea eficienței tratamentelor de stabilizare a keratoconusului.

Există tratament pentru keratoconus?

Tratamentul keratoconusului constă în îndeplinirea a două obiective majore: corecția vederii și stoparea progresiei bolii.

În stadiile finale, când au apărut cicatrici, singura metodă prin care se poate restabili vederea este transplantul de cornee.

Corecția vederii

Ochelarii sunt o opțiune bună pentru stadiile incipiente ale bolii.

De obicei, îmbunătățirea vederii se realizează cel mai bine folosind lentile de contact. În stadiile de început ale keratoconusului, pot fi suficiente lentilele de contact moi, însă, de obicei, e nevoie de lentile personalizate pentru ochii dumneavoastră, rigide sau hibride (cu centrul rigid și periferia moale). Lentilele rigide și hibride pot fi mai dificil de tolerat, însă oferă o vedere de calitate net superioară ochelarilor la pacienții cu keratoconus, care au astigmatism neregulat.

Important!
Operația de corecție a vederii cu laser este periculoasă pentru persoanele cu keratoconus deoarece poate slăbi și mai mult corneea și poate înrăutăți și mai mult vederea.

Stoparea progresiei keratoconusului

 Se poate realiza prin procesul de crosslinking.

Acesta constă în crearea de noi legături între lanțurile de colagen din structura corneei, care determină creșterea rezistenței acesteia.

Există mai multe tehnici de crosslinking, cel mai frecvent utilizate în Clinica Oftaprof fiind crosslinkingul standard, cu îndepărtarea epteliului și crosslinkingul iontoforetic.

În funcție de vârstă, caracteristicile clinice și ritmul de progresie a bolii, medicul va decide care dintre aceste metode este mai potrivită pentru dumneavoastră.

Crosslinkingul este o procedură complet nedureroasă care se efectuează cu anestezie cu picături.

Crosslinkingul standard

Constă în îndepărtarea epiteliului, aplicarea pe cornee de riboflavină (vitamina B2), timp de 15 minute și expunerea corneelor la o lampă specială cu lumină ultravioletă A (UVA) timp de 9 de minute.

La încheierea tratamentului se aplică pe ochi o lentilă de contact terapeutică care se menține până când vindecarea epiteliului este completă, de obicei, timp de 5-7 zile. Această tehnică se poate efectua doar la un singur ochi, pe rând.

 

Crosslinkingul iontoforetic

Constă în aplicarea pe cornee de riboflavină, timp de 5 minute prin procesul de iontoforeză (sub acțiunea unui curent electric de intensitate redusă, fără îndepărtarea epiteliului), și expunerea corneelor la o lampă specială cu lumină ultravioletă A (UVA) timp de 9 de minute.

La încheierea tratamentului se aplică o lentilă de contact terapeutică care se menține de obicei 2 zile. Această tehnică se poate efectua la ambii ochi în același timp.

Crosslinkingul cornean este o procedură foarte sigură, însă orice intervenție presupune existența unor riscuri și complicații.
În cazul crosslinkingului standard, acestea pot fi următoarele :

  • Durerea postoperatorie este variabilă de la un pacient la altul, se însoțește de lăcrimare abundentă și sensibilitate la lumină. Durata acesteia este de 3-4 zile și se ameliorează cu antiinflamatorii (Nurofen, Ketonal, Voltaren, etc.).
  • Alte complicații sunt rare și sunt, de obicei, rezolvabile: haze-ul stromal (încețoșarea zonei centrale a corneei), infiltratele sterile (zone mici albicioase, de obicei în periferia corneei) keratita infecțioasă. Eșecul tratamentului poate apărea în aproximativ 5% din cazuri. În aceste situații, procedura poate fi repetată.

În cazul crosslinkingului iontoforetic, durerea postoperatorie este de obicei moderată, și durează maximum 24-36 ore. Haze-ul stromal este de obicei ușor, poate apărea rar și dispare spontan în maximum luni. Extrem de rar, acesta poate influența negativ acuitatea vizuală. Până în prezent, nu au fost raportate cazuri de infiltrate sterile, cicatrici corneene sau keratită infecțioasă după crosslinkingul iontoforetic. Eșecul tratamentului poate apărea în aproximativ 5-6 % din cazuri. În aceste situații, procedura poate fi repetată sau se poate efectua crosslinking standard.

Ce se întâmplă după procedura de crosslinking ?

Vi se vor oferi instrucțiuni privind îngrijirea postoperatorie. Veți primi și un program pentru vizite ulterioare.

În majoritatea cazurilor veţi fi capabil să reluaţi imediat activitățile curente, dar va trebui să țineţi ochiul curat și, eventual, pansat și să evitaţi lovirea, frecarea sau presarea acestuia în timpul vindecării inițiale. Evitați machiajul ochilor timp de minimum 2 săptămâni.

Timpul până la reluarea serviciului va varia în funcție de îndatoririle dvs. de serviciu și viteza de recuperare vizuală. Existenţa unei vederi neclare în timpul vindecării este normală.

Ochelarii sau lentilele de contact vor fi prescrişi după operație, dar acest lucru se face, de obicei, după 3 – 4 luni de la crosslinking, când efectul procedurii s-a instalat.