Ce este glaucomul?

 

Glaucomul reprezintă o boală oculară relativ frecventă care, netratată, are consecințe grave, putând duce până la pierderea completă a vederii. În ansamblu poate fi privit ca un „grup de boli” care afectează și distruge progresiv nervul optic.

De ce apare glaucomul?

Pentru o mai bună înțelegere, putem privi nervul optic ca pe un cablu electric, alcătuit dintr-o mulțime de fire responsabile cu transmiterea imaginilor de la ochi la creier.

Glaucomul apare, de regulă, când presiunea intraoculară crește treptat, ducând la distrugerea nervului optic.

În linii mari glaucomul poate fi împărțit în 2 categorii: cu unghi deschis (cel mai frecvent întâlnit, dezvoltat odată cu înaintarea în vârstă) sau cu unghi închis (determinat de o predispoziție anatomică, prin care se „blochează” calea de drenaj a umorii apoase).

Semnele și simptomele glaucomului cu unghi deschis sunt deseori ignorate sau puse pe seama altor factori (vârstă înaintată, oboseală, stress), astfel pacienții ajungând la medic în stadii destul de avansate.

„Atacul acut de glaucom” , forma acută a glaucomului cu unghi închis, este considerat o urgență medicală, putând duce la orbire.

Care sunt manifestările glaucomului?
Pierderea vederii periferice este unul dintre cele mai importante simptome care progresează lent și trece neobservat. Pe măsură ce nervul optic se degradează, câmpul vizual (suprafața percepută de ochi atunci când fixăm privirea drept înainte) se îngustează, ceea ce poate fi tradus prin dificultăți în observarea imaginilor laterale.Aceasta duce la dificultăți în desfășurarea activităților cotidiene și la scăderea calității vieții. În stadiile avansate ale glaucomuluiacuitatea vizuală este scăzută, iar în final, odată cu distrugerea nervului optic, vederea se pierde în totalitate.
Simptomele atacului acut de glaucom constau în dureri oculare, cefalee intensă, încețoșarea vederii, lăcrimare, fotofobie, însoțite de stări de greață și vărsături care impun prezentareade urgență la medicul oftalmolog.

Vedere normală

Început Glaucom

Glaucom avansat

Stadiu final

Cine este predispus să dezvolte glaucom?

Persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, persoanele care au avut în familie rude cu glaucom, persoanele cu istoric de presiune intraoculară crescută

Cum se pune diagnosticul de glaucom?

  • măsurarea presiunii intraoculare
  • examenul fundului de ochi pentru vizualizarea directă a nervului optic
  • evaluarea câmpului vizual
  • tomografia în coerență optică (pentru examinarea gradului de afectare al nervului optic și a stratului de fibre nervoase retiniene)
  • pahimetrie (măsurarea grosimii corneei)

Cum tratăm glaucomul?
În funcție de stadiul evolutiv al afecțiunii, vârsta pacientului, alte boli asociate, medicul poate opta pentru tratament medicamentos (de regulă sub formă de picături), cu scopul scăderii presiunii intraoculare, tratament laser sau chirurgical.

Este esențial ca tratamentul medicamentos să fie făcut constant, pe tot parcursul vieții!

Tratamentul chirurgical devine o opțiune în momentul în care se constată ineficiența tratamentului medicamentos sau acesta nu mai este tolerat de pacient datorită efectelor secundare. Scopul tratamentului chirurgical este eliminarea la suprafaţa ochiului, sub conjunctivă, a lichidului intraocular (a umorii apoase) și de a menține o presiune intraoculară normală.

Important!
Glaucomul este o boală cronică, deci urmărirea şi tratamentul se fac pe tot parcursul vieţii.