Culoarea ochilor este dată de iris, partea colorată a ochiului, care conține un pigment maro numit melanină. Melanina este cea care determină culoarea ochilor, fiind cea care dă și culoarea pielii și a părului. În funcție de concentrația de melanină din iris, apar cele patru culori principale și cele mai răspândite ale ochiului uman: negru (care e de fapt un căprui foarte închis), căprui, verde și albastru. Cu cât e mai mare concentrația de melanină, cu atât culoarea ochiului este mai închisă. Astfel, o concentrația mare a acestui pigment dă culoarea negru sau căprui, concentrația moderată e caracteristică ochilor verzi, iar cea scăzută ochilor albaștri.
Dintre toate culorile de ochi, cele mai răspândite sunt culorile mai închise. Se estimează că peste jumătate din populația lumii are ochi de culoarea căprui, aceasta fiind cea mai frecventă culoare, pe care o regăsim în special la oamenii din Africa și Asia. De asemenea, culorile închise sunt și culori dominante în raport cu celelalte. Astfel, spre exemplu, dacă unul din părinți are ochii albaștri și celălalt ochii căprui, este de așteptat ca ochii copilului să fie căprui, culoarea transmițându-se genetic. Aceasta nu este, totuși, o regulă, existând și cazuri în care copiii au moștenit culoarea mai deschisă sau au preluat materialul genetic de la bunici, chiar dacă ambii părinți aveau aceeași culoare a ochilor.
O situația aparte este cea în care o persoană are ochii de culori diferite, ceea ce în medicină se numește heterocromie. Acest fenomen apare atunci când există un exces sau o lipsă a melaninei din iris. Heterocromia este de două feluri: completă, atunci când un iris are o culoare și celălalt altă culoare, sau parțială, atunci când o parte a irisului are o culoare diferită de restul irisului. Heterocromia este fie moștenită genetic, fie urmare a unor accidente la nivel ocular.
Sursă foto: muradukblog.com